Constituţia României - Art. 30 Libertatea de exprimare. alin (2). Cenzura de orice fel este interzisă.

Eu nu vorbesc pe blog-ul ăsta despre ce fac la serviciu şi m-am ferit foarte mult să o fac. Dar azi nu pot să nu o fac. Pentru că ştiu că aş fi scris şi dacă nu m-aş ocupa cu ce mă ocup.

Astăzi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a ameninţat că nu îl va lăsa pe Remus Cernea să vorbească de la pupitrul parlamentar datorită modului în care se îmbracă. Articolul aici. 

Deci să vă spun cum se îmbracă Remus Cernea: pantofi, pantaloni, tricou, cămaşă (uneori) şi sacou. ...cam ca în poza de mai jos. Sacou are MEREU. 

Dar nu m-am pus să scriu aici din cauza sacoului şi nici despre faptul că Zgonea nu îl înghite pe Cernea şi de-aia îi taie macaroana. Acum câteva zile Cernea a participat la o emisiune la care s-a discutat despre codul de conduită pe care îl doreşte introdus Zgonea în Parlamentul României. Eu unul nu am nimic împotriva lui şi nici Cernea nu ar trebui să aibă ceva pentru că vestimentaţia actuală i-ar permite să intre şi în Camera Comunelor (pagina 7). 

Pentru respectiva apariţie media i-am trimis deputatului verde un  email cu cazuri concrete în care diverse personaje politice care nu s-ar ridica la nivelul dorit de Zgonea. Acesta este conţinutul email-ului:

"1. Licia Ronzulli - europarlamentar Italia (EPP) vine zilnic cu fetita ei in plen (nimeni nu condamnat gestul)

http://www.dailymail.co.uk/femail/article-2102090/Does-vote-count-mummy--Licia-Ronzullis-Mini-MEP-looks-set-career-politics-steals-Strasbourg.html

2. Franziska Keller - europarlamentar Germania (EGP) vine uneori cu imbracaminte care nu ii acopera umerii a.i. i se vede tatuajul de pe bratul stang. 

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=330479780415399&set=pb.325140254282685.-2207520000.1382724534.&type=3&theater

3. Caroline Lucas - parlamentar Marea Britanie (fost presedinte al Partidului Verde 2008-2012) a aparut in Camera Comunelor cu un tricou inscriptionat impotriva sexismului din mass media. Pentru a nu-i fi intrerupt discursul din cauza tinutei si-a pus un sacou si a continuat. (tu de fiecare data cand ai un tricou cu mesaj sau formatie ai si sacou pe deasupra - paralela este extraordinara!!!)

http://www.bbc.co.uk/news/uk-politics-22873790

Este vorba, in acest caz, de o discutie despre nuditatea din tabloide si despre obiectificarea corpului feminin pe care Lucas a combatut-o in mod repetat. Cand a fost rugata sa imbrace un sacou pentru a corespunde dress code-ului din Westminster ea a replicat foarte elocvent: "Mi se pare cel putin ironic ca gasiti necuviincios acest tricou in aceasta casa/institutie, dar este acceptat ca firesc sa putem cumpara un astfel de tabloid (care contine nuditate) in 8 locuri diferite ale aceleiasi cladiri". 

Nota importanta: In plenul Camerei Comunelor (unde exista unul din cele mai rigide coduri de conduita) nu este permis cititul ziarelor. (a se vedea cazul Romaniei!!!)

4.  Exemplu de tara in care exista un cod de conduita vestimentara - Noua Zeelanda

Singurele lucruri care sunt specificate sunt acestea: 

- imbracamintea trebuie sa fie ingrijita

- barbatii trebuie sa poarte sacou (cravata nu este obligatorie)

- adultii nu au voie sa poaret pantaloni scurti

http://www.parliament.nz/en-nz/about-parliament/visiting/access/00VisitVisitingAccess1/access

5. In 2011 a avut loc o dezbatere similara in Suedia dupa ce un ministru de la acea vreme (al mediului), Andreas Calgren, a tinut un discurs in parlament (Riksdag) imbracat intr-o geaca de piele. Mai multi parlamentari au condamnat gestul, dar nicio masura radicala nu a fost luata. 

http://www.thelocal.se/34606/20110628/ "

Dincolo de simpla analogie pe care încercasem să o trasez prin exemplele de mai sus, astăzi a avut loc un abuz. O încălcare a libertăţii de exprimare. 

Zgonea a fost astăzi ăla care s-a văzut pe scaunul care i-a dat statut privilegiat în raport cu ceilalţi colegi, cel de şef, şi a început să se ia de cel mai vulnerabil/mic/uşor de atins pentru simplul fapt că poate. E de trei ori trist:

1. Că se întâmplă într-un cadru instituţional precum Parlamentul. 

2. Că e o doar un exemplu la scară mică a ceea ce se întâmplă pe toate palierele sociale sau profesionale din România.

3. Legile încep să fie abuzate încă din sala unde sunt votate. 

Expresia "gol-puşcă" nu se referă la niciun penis

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când citesc sau aud pe cineva, fără să conştientizez, acord destul de multă atenţie şi formei mesajului pe care încearcă să îl transmită. Astfel, nu de puţine ori mi s-a întâmplat să nu mai fiu în stare să mă concentrez asupra fondului datorită şocurilor spontane, declicurilor, de care am parte în decursul lecturii sau a audiţiei. 

Se dă propoziţia: " Printul Harry a fost surprins anul trecut gol-puşcă în Las Vegas.".

Ea (propoziţia) suna la fel de bine şi aşa: "Prinţul Harry a fost surprins anul trecut gol în Las Vegas.".

Întrebarea care se pune este: Ce caută "puşca" acolo?

Păi... Cum să vă spun? "Puşca" nu are nicio tangenţă cu bărbăţia celui despuiat. 

De fapt, expresia "gol-puşcă" provine dintr-o perioadă tulbure atât din punct de vedere al evoluţiilor lingvistice, dar mai ales din cel militar (după anul 1415 când la Agincourt a avut loc prima bătălie în care a fost folosită puşca). Începând cu acest eveniment armelede foc (puştile, flintele, muschetele) iau treptat locul principalelor arme folosite până atunci: săbiile. 

Săbiile au o istorie foarte lungă. Apare ca deviaţie din pumnal în Epoca Bronzului, pe la mijlocul mileniului 2 î.e.n., şi e folosită activ până în Al Doilea Război Mondial (cavaleria Poloniei şi nu numai). Asta face ca la momentul apariţiei puştii (sfârşitul Evului Mediu) sabia să aibă o istorie de aproape 2000 de ani. Mai mult, sabia reprezenta un simbol şi era recunoscut de către societate drept obiectul cu care eşti supus sau supui. 

Să revenim la expresia "gol-puşcă". 

Victoria armelor de foc în faţa săbiilor s-a datorat în primă instanţă a două mari diferenţe. Prima a fost distanţa de la care puteai leza adversarul iar a doua era viteza cu care îl puteai ataca. Viteza venea ca o consecinţă a utilizării prafului de puşcă, dar în situaţii limită/spontane (când adversarul era foarte aproape) exista un alt mare avantaj: puşca nu avea teacă. Puşca devea operaţională mai repede pentru că nu trebuia scoasă din teacă. 

Pentru omul de rând, apariţia noii arme a fost un şoc. Sabia fusese pentru ei etalonul armelor de luptă unu-la-unu şi era singurul lor reper în acest domeniu. Puşca a declaşat o revoluţie. Puşca a detronat sabia. Şi nu în ultimul rând, puşca a intrat în viaţa oamenilor. Şi în lexicul lor. 

Astfel, când te duceai la baltă ca să te scalzi şi îţi dădeai toate hainele jos de pe tine nu mai erai acoperit de o teacă precum sabia...ci erai gol ca puşca.

Când oamenii sunt oameni

Alexandru Tomescu aştepta astă-seară pe cineva cu un buchet de tufănele la gară (la trenul de Galaţi-Brăila) şi mânca un covrig. Avea o geacă sport, nişte blugi banali şi bocanci. Puteai să juri că e un student tânăr obişnuit venit la studii în Bucureşti... 

Doar că nu e.   

Gravity 3D – Misiune în spaţiu (aproape o cronică de film cu două personaje)

Se face că am reuşit cumva să intru în posesia unei invitaţii filmul menţionat în titlu. A fost prima dată când am mers la avanpremiera unei producţii hollywood-iene şi când m-au întâmpinat hostess-ele care să mă pozeze cu panoul ăla în spate am fost cam sălbatic şi am fugit direct în sală. În fine, redau mai jos ce am scris ca guest pe blogul lui Emil Călinescu, cel care mi-a dat biletul.  

Am fost să văd filmul Gravity 3D având două referinţe: actorii (Sandra Bullock şi George Clooney) şi genul filmului (SF Thriller), conform Cinemagia. De la început era clar că distribuţia garantează un nivel ridicat al aşteptărilor şi eram foarte curios să îi văd pe cei doi într-un scenariu care promitea mult.

Pentru început trebuie să mărturisesc că ideea filmului este una interesantă şi care suscită privitorul prin dinamică şi impredictibil. George Clooney este un actor pe care îl apreciez şi cu greu ar face un rol care să mă facă să îmi schimb părerea despre el. În cazul de faţă, a fost una din reprezentaţiile sale care nu vor fi amintite nici ca cele mai importante, dar nici ca una din cele mai slabe. A jucat în stilul său caracteristic…şarmant. A subliniat cu succes momentele tensionate şi dispariţia sa din peisaj este aşteptată cu sufletul la gură până la final.

De cealalată parte, Sandra Bullock, este asociată în creierul meu cu roluri în comedii şi chiar eram curios cum va evolua într-un context ce implică staţia orbitală internaţională, fragmente de satelit care se îndreaptă ameninţător către capsula în care este captivă şi vecinătatea unei morţi la (foarte mare) altitudine. Nu m-a impresionat deloc şi chiar au existat momente în care a dat impresia că totul este forţat (scena dialogului cu un chinez şi câinele său). Rămâne de invidiat forma sa fizică şi modul în care arată la peste 40 de ani (mai ales când vine vorba de tricouri ude).

Nu în cele din urmă, genul filmului Gravity 3D – este categorisit drept SF pe nedrept. Nimic din scenariul prezentat nu a dat impresia unei ipostaze science fiction. Acţiunea putea oricând fi translatată într-un cadru real şi partea cu thriller e şi ea discutabilă. Tensiunea acumulată în diverse momente ale desfăşurării acţiunii nu poate fi categorisită, în viziune proprie, drept thriller. Astfel, înlănţuirea evenimentelor, deşi foarte puţin probabile, s-a bazat pe un fundament real şi implicit credibil care plasa acţiunea într-un spectru palpabil.

Gravity 3D nu este una dintre producţiile notabile ale anului 2013, dar este de văzut pentru originalitatea subiectului, pentru dinamica evenimentelor şi pentru excelenta producţie vizuală.

Sfat: Cei care doresc să vadă filmul să opteze pentru IMAX, este singurul cinema în care publicul poate recepta puternicul impact vizual pe care îl produce Gravity 3D – Misiune în spaţiu.

P.S.: Am cam fost porc şi pentru că nu aveam prea mare chef de recenzia asta am dat şi nişte dume, una dintre ele fiind propoziţia asta: "Astfel, înlănţuirea evenimentelor, deşi foarte puţin probabile, s-a bazat pe un fundament real şi implicit credibil care plasa acţiunea într-un spectru palpabil."

Pentru că Antena 3 dă într-un personaj anume

foto: Stelian Pavalache

Chiar dacă nu se spune cu voce tare este evident că protestele faţă de proiectul minier de la Roşia Montană au avansat atenţiei publice numele unor oameni dintre cei ieşiţi pe stradă: Claudiu Crăciun, Mihail Bumbeş, Nicuşor Dan sau Cristian Neagoe. Orice om care a ieşit la aceste manifestaţii îşi are propriile motivaţii şi, odată cu acestea, se simte reprezentat de una  (sau mai multe figuri) dintre figurile care au fost vocale şi careia "ii impartasesc convingerile si gusturile".

Şi uite-aşa, citind acest drept la replică ieri, mi-am dat seama că sunt un consumator de ketamină, de urină şi de ponei roz cu zvastică pe cur. 

Să mai aprindem o lumânare, zic!